Nr. 4974/SSM/28.04.2025

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Ziua Mondială pentru sănătate și securitate la locul de muncă – Revoluționarea sănătății și securităţii: rolul inteligenței artificiale și al digitalizării la locul de muncă

 

În fiecare an Organizația Internațională a Muncii marchează Ziua Mondială a   Securității și Sănătății în Muncă la 28 aprilie. Ziua Mondială a sănătății și siguranței la locul de muncă din 2025 se va concentra pe impactul digitalizării și al inteligenței artificiale (AI) asupra securității și sănătății lucrătorilor. Această temă evidențiază potențialul de transformare al inteligenței artificiale (AI) și al tehnologiilor digitale în îmbunătățirea standardelor de sănătate și siguranță în muncă la nivel global.

      Campania are scopul de a informa despre modul în care noile tehnologii transformă sănătatea și securitatea în muncă, inclusiv prin automatizarea sarcinilor, utilizarea instrumentelor inteligente și a sistemelor de monitorizare, realitatea extinsă și realitatea virtuală și gestionarea algoritmică a muncii.

Conform, Manal Azzi, șefa echipei SSM la Organizaţia Internaţională a Muncii:

“Digitalizarea și inteligența artificială au adus inovații revoluționare pentru a ajuta la protejarea sănătății și a vieții lucrătorilor.

Astăzi, roboții operează în medii periculoase, fac sarcini grele, gestionează materiale toxice și lucrează la temperaturi extreme. Aceștia execută sarcini repetitive și monotone, în timp ce dispozitivele digitale și senzorii pot detecta pericolele din timp.

Cu toate acestea, tehnologiile digitale pot duce la accidente, riscuri ergonomice, intensificare a muncii, control redus la locul de muncă și granițe neclare.

Nu uităm de riscurile pentru securitate și sănătate pentru lucrătorii de pe întreg lanțul de aprovizionare digital, inclusiv pentru cei din procesele de extracție, pentru cei care alimentează AI și pentru lucrătorii din gestionarea deșeurilor electronice.

Cu toate acestea, credem că, prin politici centrate pe om, ne putem asigura că inovațiile digitale sunt motoarele pentru medii de lucru sigure și sănătoase pentru toți”.

Oportunități legate de digitalizare:

1. Automatizare și robotică:

• reduce expunerea la medii periculoase (ex: temperaturi extreme, substanțe toxice) sprijină lucrătorii în sarcini fizice solicitante (ex: exoscheletele reduc efortul musculo-scheletic)
• elimină sarcinile repetitive, permițând lucrătorilor să se concentreze pe responsabilitățile creative.

 

 

2. Sisteme inteligente de monitorizare:

• dispozitivele și senzorii purtabili detectează pericole precum calitatea slabă a aerului, zgomotul și riscurile ergonomice
• analizele bazate pe inteligență artificială prezic riscurile și permit intervenții proactive.

3. Realitate extinsă (XR):

Tehnologiile de realitatea virtuală și augmentată (VR și VAR) oferă experiențe de antrenament captivante, permițând lucrătorilor să se angajeze în simulări realiste ale scenariilor periculoase fără riscuri reale. Acest lucru îmbunătățește pregătirea și răspunsul la potențiale pericole la locul de muncă.

• realitatea virtuală (VR) oferă instruire imersivă pentru medii cu risc ridicat (de exemplu, siguranță la incendiu, răspuns în caz de urgență)

• ajută la identificarea pericolelor la locul de muncă și sprijină operațiunile sigure de la distanță.

4. Management algoritmic (AM):

• optimizează programarea, distribuirea volumului de muncă și alocarea sarcinilor
• promovează echilibrul dintre viața profesională și viața privată și dezvoltarea competențelor.

5. Lucru la distanță și platforme digitale:

• oferă flexibilitate și incluziune pentru lucrătorii cu dizabilități sau cu responsabilități de îngrijire
• reduce timpul de navetă și sprijină echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

Cu toate beneficiile aduse, digitalizarea implică şi o serie de riscuri:

1. Riscuri legate de automatizare:

• defecțiuni mecanice, provocări ergonomice, zgomot și expunere chimică
• riscuri psihosociale cum ar fi nesiguranța locului de muncă, suprasolicitarea cognitivă și izolarea socială.

2. Preocupări privind monitorizarea inteligentă:

• probleme de confidențialitate și stres de la supravegherea continuă
• provocări de utilizare, în special pentru diverse populații de lucrători.

3. Riscuri XR:

• tensiune vizuală, probleme de echilibru, supraîncărcare cognitivă și o colecție de simptome experimentate atunci când sunt interacțiuni cu afișaje digitale, medii de realitate virtuală (VR).

4. Riscuri de management algoritmic:

• supraveghere excesivă, autonomie redusă și părtinire în luarea deciziilor
• creșterea volumului de muncă și izolarea socială.

5. Provocări de lucru la distanță:

• ergonomie slabă, izolare socială și volum de muncă crescut
• lucrătorii platformei se confruntă cu nesiguranța locului de muncă și lipsa de protecție SSM.

Lucrători din lanțurile de aprovizionare digitale se confruntă cu sarcini mari de muncă, stres psihologic și expunere la conținut deranjant.

 

Mineri și lucrătorii din fabrici se confruntă cu: 

• extragerea mineralelor critice în condiții nesigure
• expunerea la substanțe chimice toxice în domeniul deșeurilor electronice.

Adoptarea AI în sănătatea și securitatea în muncă a stârnit reacții mixte din partea profesioniștilor din domeniu.

Perspectivă pozitivă cu experiență

- Reducerea tulburărilor musculo-scheletale (prin utilizarea dispozitivelor portabile alimentate de AI, cum ar fi exoscheletele),

- Scăderea riscului de accidentare pentru noii angajați. Tehnologiile purtabile bazate pe inteligență artificială oferă schimb de informații în timp real și instruire țintită

La nivel global în fiecare zi, 6.300 de persoane mor în urma accidentelor sau a bolilor profesionale, peste 2,3 milioane de decese pe an. 317 milioane de accidente au loc anual la locul de muncă; multe dintre acestea ducând la absențe prelungite de la serviciu.

Anumite riscuri profesionale, cum ar fi traumele, zgomotul, agenții cancerigeni, particulele aeropurtate și riscurile ergonomice reprezintă o parte substanțială din povara bolilor cronice: 37% din toate cazurile de dureri de spate, 16% din pierderea auzului, 13% din boala pulmonară obstructivă cronică, 11% din astm, 8% din cancerul pulmonar, 8% din leucemii, 2% din cazurile de cancer pulmonar și 8% din depresie.

Cercetările au demonstrat că inițiativele de sănătate la locul de muncă pot ajuta la reducerea absenteismului medical cu 27% și a costurilor de îngrijire a sănătății pentru companii cu 26%.

Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă din 2025 servește ca un moment important pentru a reflecta asupra impactului AI și al tehnologiilor digitale în sănătatea și siguranța în muncă. Deși aceste inovații au avantaje semnificative pentru crearea unor locuri de muncă mai sigure și mai eficiente, este esențial să abordăm provocările și considerentele.

Acest lucru va ajuta la asigurarea implementării etice, la protejarea bunăstării angajaților și la crearea unei culturi a învățării continue la locul de muncă.

Istoria Zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă

La 28 aprilie 1996, la Naţiunile Unite, în New York, delegaţi ai sindicatului Global Union au comemorat pentru prima data victimele accidentelor de muncă, promovând în acest fel asigurarea unui mediu de muncă sănătos şi sigur. De atunci, ziua de 28 aprilie a devenit ziua internaţională a accidentaţilor în munca, zi recunoscută şi de guvernul român.

Scopul acestei zile este de a onora memoria victimelor accidentelor și bolilor profesionale prin organizarea, la această dată, de campanii de mobilizare și de sensibilizare la nivel mondial. Începând cu anul 2003, la cererea mișcării sindicale, Organizaţia Internaţională a Muncii s-a implicat în organizarea campaniilor din 28 aprilie, recunoscând această zi drept una de comemorare și sărbătoare.

Toate aceste teme vor fi dezbătute de inspectorii de muncă din cadrul I.T.M. Satu Mare la întâlnirile programate cu reprezentanţi ai angajatorilor, lucrători cu atribuţii în domeniul SSM şi conducători ai serviciilor externe de prevenire şi protecţie.

 

INSPECTOR ŞEF

Cristian-Iosif SASU